Fracturile humerusului distal raman unele dintre cele mai provocatoare afectiuni de tratat si datorita apropierii sau chiar implicarii in articulatie. Standardul de aur la pacientii tineri este reducerea deschisa si fixarea interna. Mecanism de producere: in doua moduri: traumatisme violente, in general la tineri (accidente rutiere, sportive, cadere de la inaltime). In general, se asociaza si cu alte traumatisme (16%). traumatisme mici la varstnici(de mica intensitate: precipitare de la acelasi nivel). Simptomatologie: un procent crescut dintre pacienti pot avea la prezentare o neuropatie ulnara. In principal, durere, inflamatie, hematom, impotenta functionala a articulatiei(limitarea miscarilor), deformarea […]

   Clavicula: Este un os in forma de S, culcat, cu un varf situat medial si un varf situat lateral. Treimea mediala vine in contact cu sternul, treimea laterala este in contact cu acromionul scapulei. Clavicula functioneaza ca un suport ce conecteaza centura scapulara de scheletul axial. Ea contribuie semnificativ la forta si stabilitatea bratului si a umarului. Mecanism de producere: Fractura de clavicula este una din cele mai comune fracturi intalnite in practica ortopedica. Cele mai frecvent ea rezulta prin cadere directa laterala sau in urma unei lovituri directe asupra umarului (80%). Cauzele cele mai frecvente pana la […]

    Scapula (omoplatul) este un os lat, de forma triunghiulara, situate in partea postero-superioara a toracelui. Aceasta prezinta doua fete, trei margini si trei unghiur Fracturile scapulei sunt relativ rare, Raritatea fracturilor scapulei se datoreaza tesuturilor moi care invelesc acest os. Un alt motiv este reprezentat de mobilitatea articulatiei gleno-humerale si a altor articulatii ce alcatuiesc centura scapulara (sterno-claviculara, interfata scapulo-toracica). Fracturile glenoidale si de corp scapular sunt tipic secundare unor traumatisme puternice si sunt foarte commune tinerilor si barbatilor de varsta adulta. Clasificari. Fracturiale corpului scapulei Fracturi ale unghiului scapulei: Fracturi ale proceselor: fracturi de acromion, fracturi de […]

     Fracturile humerusului pot fi impartite in trei mari categorii, si anume: 1.fracturile diafizei humerale (corpul), 2.fracturile epifizei distale humerale 3. fracturile epifizei proximale humerale. Mod de producere: cadere pe brat prin indoire (mai frecvent la varstnici), rasucire (energie mica),compresiune sau lovire directa (accidente rutiere, traumatisme violente). Diagnostic: la evaluarea pacientilor cu suspiciune de fractura diafizara de humerus este foarte important mecanismul prin care s-a produs, precum si forta cu care s-a produs. In mod normal, pentru a se pune diagnosticul de fractura diafizara de humerus este suficienta o radiografie de incidenta antero-posterioara. Simptomatologie: durere, deformare locala, crepitatii […]

   Fracturile humerusului distal raman unele dintre cele mai provocatoare afectiuni de tratat si datorita apropierii sau chiar implicarii in articulatie. Standardul de aur la pacientii tineri este reducerea deschisa si fixarea interna. Mecanism de producere: in doua moduri: traumatisme violente, in general la tineri (accidente rutiere, sportive, cadere de la inaltime). In general, se asociaza si cu alte traumatisme (16%). traumatisme mici la varstnici(de mica intensitate: precipitare de la acelasi nivel). Simptomatologie: un procent crescut dintre pacienti pot avea la prezentare o neuropatie ulnara. In principal, durere, inflamatie, hematom, impotenta functionala a articulatiei(limitarea miscarilor […]

   Fractura de humerus proximal este o fractura frecventa a membrului superior , si mai ales la pacientii peste 65 de ani, 80% dintre aceste fracturi sunt fara deplasare (tratate cu aparate gipsat sau prin imobilizare in esarfa ). 20% sunt cu deplasare, si angulatie ( tratament chirurgical ) . Clasificare. Fracturile humerusului proximal cu deplasare pot fi cu 2, 3 sau 4 fragmente. Aceste fracturi includ: capul humerusului, colul anatomic si chirurgical, tuberozitatea mica si pe cea mare. Fracturile complexe pot implica intreg humerusul proximal si sunt adesea asociate cu subluxatii sau dizlocatii ale ligamentelor glenohumerale. Leziunii asociate: se poate asocia cu […]