Se întâlnesc îndeosebi la copii si adolescenţi. Au o frecvenţă destul de redusă. Se întânesc si la adulţii tineri.

Etiopatogenie

Sunt provocate îndeosebi de accidentele sportive şi se produc, mai ales, prin mişcare atâ de abducţie si rotaţie externă a gambei. Spina tibiaiă externă se loveşte de marginea internă a condilului femural extern. La etaşarea sa de pe platoul tibia contribuie şi tracţiunea ligamentului încrucişat anterior.

Simptomatologie

Dacă în fractura izolată a unei spine, semnele clinice sunt relativ reduse şi se aseamănă cu cele dîntr-o entorsă de intensitatea medie, în schimb în fractura masivului spinelor simptomatologia este mult mai zgomotoasă. Se constată hemartroză Importantă cu semne de instabilitate articulară. Diagnosticul este precizat de examenul radiografie de fa|ă, profil şi incidenţe oblice. Când este posibil se va completa cu explorarea prin tomografie computerizată.

Evoluţie şi prognostic

Diagnosticate corect şi tratate corespunzător, aceste fracturi evoluează de regulă bine. Nedragnosticaîe la timp şi mai ales însoţite de leziuni capsulo-lîgamentare neoperate, pot duce la sechele foarte neplăcute ca: genunchi instabil, dureros, gonartroză posttraumafică, redori articulare.

Tratament

Pentru fracturile izolate ale spinelor (deobîcei fără deplasare sau cu o mică deplasare) se aplică un aparat gipsat femuro-gambie pentru 3-4 săptămâni. Pentru fracturile care detaşează întregul masiv al spînelor tibiale se face punctie eva¬cuatoare a hemartrozei şi se imobilizează în pozitie de semiflexie a genunchiului pentru 5-6 săptămâni, atunci când fractura esîe cu mică deplasare, în cazul fracturilor cu deplasare se face osteosinteza fie cu şurub mic sau mai sigur cu un fir metalic ale cărui capete distale sunt intraosos şi răsucite cu locsada pe faţa antero-„ internă a epifizei tibiale.