Fracturile metatarsienelor

Sunt fracturi destul de frecvente şi pot fi urmate de sechele importante dacă nu sunt tratate corespunzător

Etiopatogenie
Se pot produce prin mai multe mecanisme, dar cel mai frecvent prin mecanism direct, prin căderea unei greutăţi pe antepicior.
Prin mecanism indirect se produc mult mai rar, ca de exemplu prin inflexiunea sau torsionarea antepiciorului. Prin smulgere se poate fractura baza metatarsianului V tracţionată de muşchiul scurt peronier iaterai,care se insera pe stiloidă.
O formă particulară este fractura de marş sau de efort a lui Deutshlander. interesează gâtul metatarsienelor II şt mai rar III, după eforturi mari de mers la indivizi neantrenaţi, descris de militari ca „picior forţat”.
Anatomie patologică.

Clasificare
După localizare se pot grupa în:
O Fracturile de col metatarsian sunt destul de frecvente. Când sunt cu depiasare, fragmentul dsstal basculează plantar, şi provoacă la nivelul plantei calozităţi foarte dureroase .
– Fractura diafieza metatarsiene ea are de regulă un traiect oblic lung. Când interesează mai multe metatarsiene se însoţesc de depiasări, putând provoca picorul plat sau chiar rotund anterior, posttraumatic,
– Fracturile bazei metatarsienelor afectează In special metatarsîenele cap de rând. Cea mai frecventă şi importantă este smulgerea apofizei stiloide a metatarsianuiui V, de către tendonul scurtului peronier lateral.

Simptomatologia
Se constată durerile locale cu tumefacţie difuză a antepscioruiui. Se pot decela crepitaţii osoase şi echimoze pe antepicior. Radiografia precizazâ diagnosticul. La fracturile de oboseală după cea, 3 săptămâni de la accident, se observă un calus hipertrofie de formă fuziformă sau romboidală.

Evoluţie – prognostic
Fracturile cu deplasare pot consolida vicios şi să apară piciorul plat anterior, îndeosebi atunci când au fost fracturate mai multe metatarsiene.

Tratament
In fracturile fără depiasare se aplică un aparat gipsat de mers pentru 4-5 săptămâni. în fracturile cu depiasare este destul de dificil să se obţină reducerea ortopedică. Se recurge de cele mai multe ori la osteosinteza cu fragmente de broşa Kirschner centromedular sau cu şurub pentru stiloida metatarsianuiui V. Se folosesc şi miniplăci fixate cu şuruburi fine. Mult mai rar se fac cerclaje cu fir pentru fracturile oblice lungi.

Fracturile falangelor

Sunt relativ frecvente şi se produc prin traumatism direct, prin căderea unor greutăţi. Se pot produce şi prin izbirea degetului de un obstacol, în mers. Sunt însoţite adeseori de leziuni tegumentare foarte variate, Haiucele este cel mai des afectat, fractura este cominutivă şi interesează, ca şi celelalte degete, cu predilecţie falanga unghiaiă, Subunghial apare un hematom foarte dureros, în fracturile uSlirnelor falange unghiale, deplasarea este minimă sau lipseşte Fracturile dîafizate ale primei falange se angulează cu vârful plantar, din cauza contracţiei muşchiului extensor, putând provoca un durîon plantar dureros. (Se impune modelarea căluşului) Clinic apar destul de repede dureri vii, echimoze şi edem. Examenul radiografie precizează existenţa eventuală a unor fracturi.

Tratament
Pentru fracturile fără deplasare, imobilizarea se face prin solidarizarea degetului fracturat ia degetul vecin sănătos. Pentru hematomul dureros subunghial se face evacuarea sângelui prin perforarea unghiei cu ofreză fină. In căzui zdrobirilor de haluce cu imposibilitatea de a-l conserva, se va evita dezarticulaţia halucelui, şi se va face amputaţia cu conservarea cel puţin a capătului proxima! al primei falange. în acest fel se conservă, chiar şi numai parţial, rolul de propulsie al haiucelui în mers.